skip to Main Content
Menu
Renumit Psihiatru. Cum Moartea Celor Apropiați Ne Face Mai înțelepți

Renumit psihiatru. Cum moartea celor apropiați ne face mai înțelepți

”Suferinţa face parte din viaţă. […] Fără suferinţă şi moarte, viaţa omului nu este întreagă”, spune Viktor Frankl în Omul în căutarea sensului în viață. Tot ceea ce posedăm cu adevărat este realitatea prezentului. Trecutul e depozitat, iar viitorul nu ne aparține.

Oamenii tind să vadă ceea ce ne diferențiază. Există momente în viață, însă, în care omul este adus cu picioarele pe pământ, în care egalitatea dintre noi este resimțită mai puternic decât în orice alt moment: frică, durere și moarte. Irvin D. Yalom, în Mama și sensul vieții, vorbește despre transformarea prin care trec oamenii în momentul în care, prin moarte, pierd o persoană apropiată.

”Nu căta să afli pentru cine bat clopotele; pentru tine bat”, spune John Donne. O idee care se regăsește încă de la începutul istoriei, confruntarea cu propria moarte în momentul confruntării cu moartea celui pierdut, și pe care Yalom o ia drept ghid în terapiile sale cu pacienții a căror suferință este cauzată de pierderea unei persoane apropiate.

Yalom spune:

”Moartea celuilalt ne pune în fața propriei morți. Este acesta un lucru bun? Ar trebui ca o astfel de confruntare să fie încurajată în psihoterapia durerii? Întrebare: De ce să te legi la cap când nu te doare? De ce să ațâți flacăra spaimei de moarte în persoanele care au pierdut pe cineva și deja sunt încovoiate de pierdere? Răspuns: Pentru că o confruntare cu propria moarte poate genera modificări pozitive.”

După pierderea unei persoane dragi, omul se schimbă, devine mai conștient și mai atent la tot ceea ce-l înconjoară. Despre rezultatul confruntării existențiale și transformarea de după moarte a celor ce rămân în viață, Irvin Yalom spune:

”Din grupul de optzeci de văduve și văduvi pe care l-am studiat, un procent semnificativ – până la o treime – au raportat o conștiență sporită a propriei condiții de muritor, și această conștiență era, la rândul ei, legată în mod semnificativ de un avânt al creșterii personale. Cu toate că revenirea la nivelul anterior de funcționare este considerată în general punctul final al pierderii partenerului, datele noastre sugerau că unii văduvi și văduve fac mai mult decât atât: ca rezultat al confruntării existențiale, devin mai maturi, mai conștienți, mai înțelepți.”

*******

Rămâi la curent cu ultimele articole. Păstrăm legătura pe Facebook și Instagram.

Facebook: https://www.facebook.com/thedreamer.ro/

Instagram:  https://www.instagram.com/thedreamer.blog/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top