skip to Main Content
Halucinațiile. Nebunie Sau Inspirație Pentru Artă, Religie și Folclor?

Halucinațiile. Nebunie sau inspirație pentru artă, religie și folclor?

Să vezi lucruri sau să auzi lucruri care nu sunt acolo. În general, acestea sunt cuvintele care ne vin în minte în momentul în care ne gândim la halucinații. Când a fost folosit pentru prima dată, în secolul al XVI-lea, cuvântul halucinație însemna doar o minte rătăcită. Astăzi, lucrurile stau altfel.

Firescul din halucinații sau curajul de a trăi fără rușine

Oliver Sacks, om de știință, psihiatru și neurolog, absolvent al Universității Oxford, vorbește cu un firesc extrem de plăcut despre halucinații. Spune că au potențialul de a ne oferi o înțelegere mai directă a modului în care lucrează creierul. Sacks vede halucinațiile ca fiind niște fenomene ”pozitive”, în contrast cu simptomele negative provocate de accidente sau de boală.

Normalul din halucinații. Asta abordează Oliver Sacks în cartea sa. De vreme ce în unele culturi halucinațiile sunt asemeni viselor, în altele, halucinațiile sunt definiția omului nebun:

În multe culturi, halucinațiile sunt privite, ca visele, drept o stare conștiință specială, privilegiată – o stare care este căutată în mod activ prin practici spirituale, meditație, droguri sau solitudine. Dar în cultura vestică modernă halucinațiile sunt mai adesea considerate o prevestire a nebuniei sau ceva teribil care se întâmplă creierului. Stigmatul e foarte puternic și pacienții de multe ori șovăie să admită că au halucinații, de teamă că prietenii lor și chiar doctorii vor crede că-și pierd mințile

 

Folclorul, arta și tradiția, inspirate din halucinații?

O idee care ne poate schimba modul în care privim simpaticele desene sau personaje din anumite filme și povești. Sacks se întreba dacă cumva istoria și cultura au avut de-a face cu halucinațiile.

Halucinațiile au ocupat întotdeauna un loc important în viețile noastre mentale și în cultură. Într-adevăr, nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură unele experiențe halucinatorii au dat naștere artei, folclorului și chiar religiei. Oare modelele geometrice care apar în timpul migrenelor sau al altor afecțiuni prefigurează motivele artei aborigene australiene? Au stat halucinațiile liliputane la baza elfilorm spiridușilor și zânelor din folclor? Joacă vreun rol teribilele halucinații de coșmar – senzația de a fi călărit și sufocat de o prezență malefică – în generarea conceptelor noastre de demoni și vrăjitoare sau extratereștrii?

Nicidecum nebunie. Halucinațiile, conform teoriei lui Sacks, sunt o categorie unică și aparte de conștiință și trăire mentală.

Utile:

Cartea Halucinații poate fi cumpărată aici.
Apariție: Editura HUMANITAS, anul 2016
Traducere: Florin Oprina

*******

Rămâi la curent cu ultimele articole. Păstrăm legătura pe Facebook și Instagram.

Facebook: https://www.facebook.com/thedreamer.ro/

Instagram:  https://www.instagram.com/thedreamer.blog/

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top