skip to Main Content
Țintirimul Mi-e Atât De Aproape – Ady Endre | POEZIE

Țintirimul mi-e atât de aproape – Ady Endre | POEZIE

Țintirimul mi-e atât de aproape

Doar o fereastră-mi va avea odaia,
Pe chip, o mie de riduri brăzdate în chin
Și-o sută de pași înspre țintirim.

 

Un mic țintirim la capăt de sat
Blajin și-ndrăzneț, deopotrivă,
În noaptea cu lună mă strigă.

 

Și ne iscodim curioși, până-n zori
Iar sufletul meu în genune se zbate:
Vai, țintirimul e-atât de aproape!

 

Tainice aripi și pe mine mă poartă
De nici nu mai știu dacă sunt
Trăiesc încă? Doar luna străluce cărunt.

 

Satul adoarme și atunci eu răsar
Mă uit țintirime, la tine mă uit,
Cum crești sub fereastră-mi, neîntrerupt.

 

Și-n somnul ce-n tremur mi-e frânt,
De-o mie de ori am să-mi pun o întrebare:
Cobor eu, sau vine spre mine el, oare?

 

Poezie scrisă de Ady Endre
Traducere din limba maghiară de Felician Pop

Foto: Ioana Pietrar

Poezia a fost tradusă în cimitirul satului Berindan, aici:

 

 

 

 

 

 

*******

Rămâi la curent cu ultimele articole. Păstrăm legătura pe Facebook și Instagram.

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top